Google+ Followers

Google+ Followers

vineri, 7 august 2015

Umbrele apei

Fug
Ma impiedic
Simt
Cum pietrele  imi lasa urme pe talpi
Apa 
Prea rece imi ingheata tot corpul 
Aud cum ma cheama
Ma striga pe nume
Vreau sa ma uit inapoi 
Dar nu ma pot oprii
Umbra imi tremura 
Vad sange pe genunchi mei 
Nu ma pot misca
Moment in care
Nu mai sunt eu
Ma pierd 
Dispar








marți, 17 februarie 2015

Ingerii nu vegheaza sub stele: mai spune-mi o data

Mai spune-mi o data drumul,
pentru ca eu l-am uitat
si nu pot sa-mi explic de ce
cum am putut,cum mi-a scapat.
Poate a fost in noptile tarzii
printe strazi pustii,oamenii de zapada
zambete,maini reci si ciocolta calda cu scortisoara.
Mai spune-mi o data,de unde am plecat si unde am ajuns
caci unde ma aflu acum, e o lume rece si indiferenta.
Mereu e cineva aici dar pleaca la un momendat,nimeni nu ramane nicaieri.
Mi-as dorii ca macar o data sa fie altcumva dar nu cred ca exista un astfel de final.
Iti mai aduci aminte ce ti-ai promis?nu poate exista frica unde e iubire,exista doar,
curajul de a iubi.




sâmbătă, 14 februarie 2015

Ratacire

Sa nu uiti acest drum poate ca e ultimul pe care mergem impreuna
Sa nu uiti ca exista un motiv pentru tot dar nu pot lupta cu aceste cuvinte ce sunt precum sagetile 
Sa nu uiti acesti ochi
Sa nu uiti sa zambesti
Sa nu uiti sa lupti pentru ce iubesti
Sa nu uiti ceea ce conteaza
Si cand vei rataci prin noaptea ce pare ca te inghite, sa iti aduci aminte aceste cuvinte.
-Tu cel ce ratacesti,sa nu uiti ca acasa e unde iti e sufletul cel mai linistit-


miercuri, 12 noiembrie 2014

Freamat

Candva cineva mi-a spus: '' sper sa nu te inchizi si mai mult in tine''
ultimele cuvinte si privirea lui, apoi a trecut mult timp intre noi. 
Iar acum iti  scriu, sa-ti spun ca nu m-am inchis sau izolat definitiv.
Ca a mai ramas acolo o mica poarta lasata neintentionat deschisa.
Care inca a rezistat, unde inca mai zboara gandurile si le prind 
pe hartie precum  fluturii in plasa.
Aici timpul nu mai exista,sunt doar eu  si o usa
pe care doar eu o pot vedea, si imi e de ajuns.
Ma bucur ca m-am intors aici,unde sufletul meu isi gaseste linistea si locul 
in freamat, aici e acasa.
Freamat ce s-a zbatut in mine si avrut sa iasa afara
dar eu nu l-am lasat. Permite-mi doar sa fiu si atat.

sâmbătă, 25 octombrie 2014

Descântece - tu nu iubesti un suflet, tu iubesti un trup



Om de lut, tu esti doar un trup
ce rataceste printr-o mare de oameni
care isi cauta o bucata din suflet
m-am uitat prea mult inapoi dupa tine
nu era nimic acolo,doar amintiri
si ce ar mai conta cateva in plus acum?

Om de lut, tu iubesti o fantoma
caci e doar in mintea ta, nu e aici,nu e acolo
Nu e cu tine, dar e mereu in mintea si inima ta
A sculptat in tine un sentiment de iubire
conturat cu amintiri, dar ce ar mai conta cateva in plus acum?

Om de lut, ai fost naiv sa crezi asa ceva,
sa speri ca nu te va abandona,
toate sunt scuze, dar putine motive
toate sunt clipe, dar putine conteaza
toate sunt zambete, dar putine care sa nu ascunda ceva 

Om de lut, nu fi absurd,
disperarea ce-o port ca pe cel mai frumos lucuru
de ce? Pentru ca stiu, intr-o zi voi inetelege ce nu pot acum
dar pana atunci prefer sa se sparga oceane in ochii mei
caci doar cicatricile sunt o dovata ca tu ai fost aici, acum.



luni, 11 august 2014

A part of me

Acolo unde se termina noapte si incepe ziua intre stare de veghe si visare,acolo incep sa ma pierd pe mine si pe tine odata cu mine, caci tu esti o parte din mine.As vrea sa culeg fiecare amintire, sa se mai opreasca odata timpul in loc sa-mi odihnesc privirea pe chipul tau.Cum lumina diminetii nu va intarzia sa apara asa si timpul nu sta in loc si nici oamenii. Nu voi uita sa iubesc, sa fiu eu si sa visez.
E un simplu drum dar imi e frica sa ma uit inapoi, pentru ca atunci 
poate ma voi scufunda dar nu in ocean, in propriile-mi ganduri
 emotii si amintiri.

duminică, 16 martie 2014

Din lumea albastră



E ceva, e ceva acolo in mine, care se zbate zadarnic sa iasa afara,ca un tipat mut.Pot simti mirosul cerului, lumina soarelui, mangaindu-ma pe cap dar radacinile mele, nu ma lasa sa zbor,precum o pasare ranita,se sparg oceane in ochii mei.Iar mainile spun  mai multe decat cuvintele mele,acum.In camera pe jumatate luminata, sunt eu si zidul gol peste care se revarsa amurgul,plin de nostalgie. Usi inchise ce asteapta o cheie salvatoare,pe mari albastre,furate din basme,iar sufeletele pustiite, asteptand sa-ti spuna o poveste.
Timp de o secunda m-am oprit,uitandu-ma la dulapul cu model complicat,la cartile vechi de pe el si la persoana ce se reflecta in oglinda sparta de langa. Mirosul de iasomie ce venea din camera alturata, caii fugind pe campul gol si ploaia ce urma sa vina.