Friday night

             

   Am adormit si cand m-am trezit era noapte, tocmai atunci am realizat ca ceea ce visasem nu era real dar persista in mine  puternic. Stand  in lumina slaba a beculetelor uitate de craciunul trecut din camera mea, gandindu-ma daca si tu ai vista aceelasi lucru, daca noi ne-am putea intalni reciproc in vise?  Dar noi deja avem un univers al nostru, paralel cu lumea aceasta, un loc doar pentru noi unde putem fi cine vrem noi sa fim. Mirosul de vanilie si scortisoara ce venea din bucatarie imi aduce aminte de un loc feeric unde am fost intr-o vara...marea,noaptea, lumini si o mica cafenea. Nu cred ca as putea uita vreodata acel loc...
Ma ridic din patul care parca inca ma chema sa mai dorm, si inainte sa ma ridic  mai ma gandesc o data la visul meu.Iesind in intunericul nopti ce ma strabate-a profund.

Confession at midnight.

Nu stiu cum ai intrat in viata mea, probabil,asa ca o plaoie de vara usor cu stropi reci....
dar nu stiu cand te-ai schimbat cand ai incetat sa fi ceea ce eu iubeam.
Stand sa ma gandesc poate ca nu te-am stiut,nu te-am cunoscut nicodata,dar mi-ar fi placut sa te cunosc. As fi stat in bratele tale, uitandu-ne amndoi pe fereastra la ploaie. Dar noi traim in lumi diferite,paralele, si caut neputincioasa o usa poate lasa deschisa...si ma intreb ce am simtit atunci
mi-ar fi placut sa te stiu, cand tu ai fi putut fi perfect pentru mine dar stii tu nu esti nici pe jumatate. Am fost o copila naiva crezand ca se va putea,dar mereu noi vom face aceeasi greseala: sa ne indragostim de persoana nepotrivita!
Dar sa stii ca noaptea eu ma transform devin una cu ea, rece indiferenta,frumoasa ,misterioasa  si acum la miezul noptii iti confesez tot ce nu am putut sa-ti zic vreodata,tot ce nu am avut curajul pentru ca,da,eu sunt noaptea.Sunt cosmarul dulce ce te bantuie in fiecare noapte si nu te lasa sa adormi....